Evelien Moren, mulgătoarea de capre, este și acum veselă între caprele „ei”

Evelien Moren era încă elevă când s-a înscris la AB Werkt. Clemence și Maurice Dezaire, proprietarii fermei Care Farm Ravensbosch, aveau nevoie de ajutor pentru două seri pe săptămână, deoarece Clemence era însărcinată. O ocazie la țanc pentru Evelien: „Caprele sunt foarte simpatice. Mereu vorbesc cu ele și le mângâi. Aici sunt mereu cu zâmbetul pe buze.” „Lucrul cu animalele m-a atras întotdeauna”, spune Evelien, care a crescut la o fermă de produse lactate. „Am putut să încep imediat.

După ce am făcut cunoștință, am preluat eu mulsul în serile de luni și vineri.”  Evelien a terminat școala și, pe lângă mulsul de seară (patru seri acum), a lucrat în timpul zilei la diverse întreprinderi agricole. „După paisprezece ani, încă nu mi se pare plictisitor. M-am bucurat când am terminat școala, chiar voiam să lucrez, să fiu activă. Nu mă deranjează deloc că la o fermă se lucrează mereu, chiar și în zilele de sărbătoare, și nici că mulsul se face seara.” Despre AB Werkt, Evelien poate răspunde scurt: „Totul e organizat excelent. Îi sun rar, dar când îi sun, îmi rezolvă problema. Întotdeauna încerc să merg la petrecerea de Anul Nou și la grătarul de vară. E frumos din partea lor că organizează așa ceva.”

Agricultură ecologică

Clemence și Maurice exploatează ferma de capre de lapte din Hulsberg din 1998. În 2014, au trecut la agricultura ecologică. Drept urmare, caprele ies la pășunat în timpul lunilor de vară, iar personalul nu folosește pesticide și îngrășăminte. Angajații mulg cele 380 de capre de două ori pe zi. Evelien: „Mulsul durează aproximativ două minute pentru fiecare capră și obținem între o jumătate de litru și trei litri de lapte. În total, îmi ia aproximativ două ore pe seară.” Cea mai mare parte a laptelui se folosește pentru fabricarea de lapte praf sau brânză. „Când intru în hambar, salut caprele”, râde Evelien. Apoi strig: „Cine sunt admiratoarele mele?” Căprițele se uită mereu la mine, așteptând să le mângâi, iar multe dintre ele se țin după mine.

Întotdeauna există câteva care o iau în direcția greșită sau îmi stau în cale pentru că vor atenție. Uneori chiar trebuie să le împing să iasă din câte un colț.” Chiar și atunci când Evelien este într-o dispoziție proastă și ar prefera să ajungă cât mai repede acasă, caprele știu cum să o înveselească din nou. „Atunci mormăi la ele să se grăbească. Dar apoi, după zece minute, mă trezesc mângâindu-le îndelung.” Cu toate acestea, trebuie să fiu mereu atentă. „Odată, când m-am aplecat prea mult, o capră mi-a smuls un smoc de păr din cap. Și uneori mă mai și mușcă. Este neplăcut, dar chiar și într-o astfel de seară plec de aici zâmbind.”

Ieduți

Febra Q și-a luat tributul în 2009. Unele dintre compartimente erau goale. Apoi au fost cumpărați ieduți noi. „Am primit un mesaj de la Maurice, care era absolut încântat.” Evelien este oricum mulțumită de Maurice, Clemence și copiii lor. „Este o familie drăguță, sunt alături de mine. Când sosesc căprițe noi, Maurice sau fiul său mă ajută întotdeauna. Căprițele noi au nevoie de îndrumare suplimentară. Dar căprițele nu sunt timide. Se obișnuiesc repede cu oamenii noi. Se agață de tine imediat.” Partea mai puțin frumoasă a meseriei este să îți iei adio de la căprițe când mor. „Am văzut o căpriță mai în vârstă închizând ochii pentru totdeauna.

Fusese una dintre caprele mele preferate. A fost trist, dar ce să faci, se întâmplă.” Zilele trecute, Evelien s-a speriat când a văzut o capră căreia îi mai rămăsese doar o jumătate de ureche. „Cealaltă jumătate era puțin mai încolo în țarc. Căprița trecuse probabil prin gard. Părea foarte necăjită. Dar a doua zi, era din nou veselă. De atunci am botezat-o Jumătate-de-Ureche. Am impresia că acum e și mai afectuoasă.”